- Care e jocul tău preferat din copilărie? Dar din adolescenţă?
- În copilărie îmi amintesc că îmi plăcea foarte mult să mă joc pac-pac. Aveam un singur prieten (uşor de înţeles într-un sat de munte din Maramureş, unde distanţa dintre case e de câţiva kilometri), şi ne întâlneam uneori să ne jucăm de-a fasciştii şi comuniştii prin pădure sau printre căpiţele de fân.
În adolescenţă jocul meu preferat era rezistenţa la horincă, era un joc la care nu pierdeam niciodată.
- Cînd te întîlneşti cu primii tăi prieteni despre ce vorbiţi? Despre trecut sau despre prezent?
- Din păcate mai mult despre trecut, din prezent nu ne leagă mai nimic, dar nici nu ne întâlnim atât de des încât discuţiile despre trecut să pară perimate.
- Sportul preferat? Ce sport pe care-l urmăreşti la TV ai vrea să cunoşti, să practici (de ce)?
- Am făcut karate do shotokan de performanţă şi mă pasionează tot ce ţine de lupte. În liceu am jucat volei şi mă interesează competiţiile de volei. În rest, mă uit la fotbal (deşi acolo nu am nici un talent), tenis (nici aici n-am talent) şi tir (aici mă descurc onorabil).
- Ce chestie n-ai face, dar l-ai pus pe vreun personaj de-al tău să facă (oarecum în locul tău)?
- L-am pus odată pe un personaj de-al meu să zboare, asta n-aş face-o pentru că nu pot, altă dată am pus un personaj de-al meu să ucidă şi nici asta nu pot.
- Care e profesia pe care ai face-o cu plăcere? O profesie hobby care te-ar face fericit?
- Orice profesie care îţi permite să leneveşti, să gândeşti, să citeşti, să scrii cu plăcere şi fără presiune. Încă nu am găsit-o.
- Ce sentimente/stări te enervează?
- Depresia. E starea cea mai frecventă care mă enervează. Nu vreau să vorbesc despre ea.
- O faptă cu care te-ai lăuda în faţa copiilor tăi? Un eveniment care te-a avut în centru pe tine şi care i-a bucurat nespus pe părinţii tăi?
- Nu am făcut nimic lăudabil deocamdată. (Doar pe Maria, fetiţa mea, dar ăsta e meritul lu’ Uka.)
- Dacă ai cînta rock sau jazz, ai fi foarte sărac şi ţi s-ar propune să cînţi manele pentru mulţi bani ai accepta? Ce n-ai accepta ca scriitor?
- Nu aş accepta. Ca scriitor, nu aş accepta să-mi fie răstălmăcite cuvintele scrise ca scop pentru orice ideologie estetică, politică, socială, etc.
- Dacă ţi s-ar da un premiu pe care nu l-ai merita (cel puţin nu mai mult decît cel de pe locul doi, pe care l-ai simpatiza de multă vreme) ce ai face?
- Dacă aş şti/aş simţi că nu-l merit l-aş refuza. Dacă aş simţi/aş şti că mai merită şi altcineva premiul ăsta aş vorbi cu organizatorii pentru o împărţire a premiului.
- Cum ai devenit ceea ce eşti acum?
- Nu am devenit deocamdată nimic pentru a şti cum nimicul ajunge nimic.
Ps: Bibliografie: „Nebunul” de Savatie Baştovoi, „În zahăr de pepene” de Richard Brautigan
şi „Micul prinţ” de Antoine Saint-Exupery
Cosmin Perţa |
.jpg)
